Cu sora mea
Slujirea Copiilor
Se spune că jocurile copilăriei nu se uită niciodată. Este foarte adevărat. Iar atunci când unele dintre ele îți pot pune în pericol sănătatea sau chiar viața, acele amintiri rămân întipărite pentru totdeauna.
Era o zi frumoasă de vară. Soarele încălzea pământul cu razele lui puternice încă de la primele ore ale dimineții. Pentru copii începea o nouă zi plină de joacă și aventură.
Alina, deși era fată, era mereu alături de fratele ei și de prietenii lui. De multe ori era ca o umbră a lor. Împreună cu ceilalți copii, era mereu în căutare de jocuri noi și interesante. De data aceasta, băieții descoperiseră ceva care li se părea extraordinar.
Alinei îi plăcea mult să îi urmărească și să participe la jocurile lor. Ultima lor „invenție” era pe cale să fie testată, iar ea nu voia să lipsească de la spectacol. Era vorba despre un fel de pocnitoare confecționată dintr-o bucată de țeavă și alte câteva materiale. Copiii o considerau o jucărie interesantă, însă, în realitate, era foarte periculoasă.
De multe ori părinții îi avertizaseră să nu mai facă astfel de lucruri. Copiii promiteau că nu vor mai încerca, dar după o vreme reveneau la planurile lor. Li se părea că părinții exagerează și că nu este chiar atât de periculos.
În ziua aceea, Alina era fascinată de invenția băieților și de zgomotul puternic pe care îl producea. Nu avea curaj să o folosească, dar îi plăcea să privească de aproape ce se întâmplă. S-a așezat sub o bancă aflată la poarta unuia dintre prietenii fratelui ei, ca să urmărească fără să fie observată.
În timp ce stătea acolo, unul dintre băieți a vrut să curețe pocnitoarea. Neștiind că Alina se află chiar sub bancă, a lovit ușor obiectul de marginea acesteia. În interior mai rămăsese puțină pucioasă, iar aceasta a explodat brusc, proiectând particule care au lovit-o pe Alina în ochi.
Totul s-a întâmplat foarte repede. Alina își amintea doar zgomotul puternic și apoi faptul că s-a trezit în brațele mamei ei, în drum spre dispensarul din comună pentru a primi îngrijiri medicale. Mama o ținea strâns în brațe și o mângâia, încercând să o liniștească.
În mintea Alinei se învârteau tot felul de gânduri: „Ce va spune tata când se va întoarce de la lucru? Oare voi mai vedea vreodată cu ochiul stâng?”
După câteva zile, rana s-a vindecat, iar doar o mică cicatrice mai amintea de acea întâmplare nefericită. Astăzi, după mulți ani, Alina își dă seama cât de mare a fost pericolul în care s-a aflat. Părinții aveau dreptate când le spuneau copiilor să nu mai facă astfel de lucruri. Dacă ar fi ascultat sfaturile lor, acel accident ar fi putut fi evitat.
Alina ar fi putut să își piardă vederea la un ochi. Totuși, Dumnezeu a fost alături de ea și a poruncit îngerilor Săi să o ocrotească.
Copii, să nu uitați că, indiferent unde vă aflați — la joacă, la școală sau oriunde altundeva — Dumnezeu și îngerii Săi veghează asupra voastră.
În Biblie, în Cartea Psalmilor 91:11–12, citim:
„Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; și ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să îți lovești piciorul de vreo piatră.”
Totuși, dincolo de această promisiune frumoasă, este important să fim înțelepți. Este bine să evităm jocurile care ne pot pune în pericol sănătatea sau viața și să ascultăm de sfaturile părinților. Ei ne iubesc și doresc întotdeauna ceea ce este mai bine pentru noi.
